Despre carte: 1997 / Pentru a promova o cultură antreprenorială și burghezo-urbană a relațiilor în Rusia, un gen aventuros și un erou rus al unui asemenea gen, apropiate și de înțeles, trebuie neapărat să apară și să se dezvolte pentru clasa de mijloc națională în curs de dezvoltare. Așa cum a fost cazul altor puteri capitaliste considerate acum dezvoltate, ea va apărea doar prin mitologizarea anumitor perioade din istoria statului. Ciclul de povești de aventură „Umbra Tibetului” oferit cititorului este o continuare a intenției de a propune și dezvolta un astfel de erou. Pentru prima dată în cultura rusă, această sarcină a fost pusă de același autor în cartea „DIAMANTUL LUI CHINGHIZ KHAN” (1993, din „ROSICH”). Asemenea eroilor din romanul „DIAMANTUL LUI CHINGHIZ KHAN”, eroul acestui ciclu acționează într-un punct de cotitură pentru Rusia moscovită la mijlocul secolului al XVII-lea. Născut printre pionierii ruși din Transbaikalia, el, prin forța împrejurărilor, ajunge în Tibet, unde este crescut ca războinic de Dalai Lama, iar apoi trimis să slujească țarul rus. Din punct de vedere compozițional, ciclul este construit din două povești mari ale duologiei „Războinicul norocului” și romanului „CĂSĂTORIA LUI TSING” din trei narațiuni detaliate, în fiecare dintre ele eroul se găsește participant la împletiri complexe de interese conflictuale în locuri diferite. în Europa de Est și Asia În prima poveste „Umbra Tibetului” povestea povestește despre locul și împrejurările nașterii eroului, despre motivele implicării sale în treburile interne ale statului tibetan care depășea fragmentarea feudală. intrigile în care a fost atras împotriva voinței sale, despre prima sa dragoste și aventura asociată acesteia în India. A doua poveste, „Trandafirul de aur cu un rubin roșu”, povestește despre ambasada șahului Persiei la țarul rus în legătură cu căsătoria tânărului țar Alexei Mihailovici, despre cadoul de nuntă furat de la ambasador și despre aventurile. în care eroul a fost implicat în legătură cu aceste evenimente. În prima narațiune a romanului „Ensignul țarului”, eroul se dovedește a fi un ofițer de informații rus în Livonia și Narva, în ajunul Marelui Război, care a zguduit Europa de Est și care a început odată cu războiul dintre Rusia și Rusia moscovite. Suedia pentru revenirea ținuturilor nordice de lângă Marea Baltică, confiscate statului moscovit în timpul Marilor Necazuri. În a doua narațiune, „De partea țarului”, eroul se încadrează în rețeaua de intrigi a nobilimii moscovite, când rezistența boierească la reformele celui mai proeminent personaj din istoria rusă de la mijlocul secolului al XVII-lea, părintele spiritual al viitoarele reforme ale lui Petru cel Mare, nobilul din Pskov Ordin-Nashchokin, cresc - reforme care sunt susținute de țarul Alexei. În ultima narațiune a romanului, „Femeia persană”, eroul, în numele țarului și al celor mai apropiați asistenți ai săi, merge la Astrahan pentru a încerca să prevină revolta cazacilor conduși de Razin. Această ultimă narațiune a fost distinsă în 2006 cu premiul literar „Penia de aur a Rusiei” și o diplomă de la Consiliul Princiar al Rusiei..